15 dec. De ce are nevoie un copil pentru a se dezvolta armonios. Limite realiste.

Problemele puse de limitele realiste sunt, în mare parte, opusul celor puse de exprimarea de sine. Când îți este interzisă autoexprimarea, te supui unui autocontrol excesiv. Îți reprimi propriile nevoi și te ocupi de satisfacerea nevoilor celorlalți. Problema lipsei limitelor este că te ocupi atât de mult de propriile nevoi, încât îi desconsideri pe ceilalți oameni. Exagerezi atât de mult cu acest lucru, încât ceilalți te văd ca fiind egoist, hiperexigent, dominator, centrat doar pe propriile nevoi și narcisit. Probabil ai și probleme privind autocontrolul. Ești atât de impulsiv sau ai trăiri emoționale atât de intense, încât nu te poți concentra pe scopuri de lungă durată. Preferi întotdeauna gratificarea imediată. Nu suporți rutina sau sarcinile plictisitoare. Constați că ești o persoană specială, care are dreptul să facă totul așa cum dorește.

A avea niște limite realiste înseamnă a accepta limite interne și externe realiste cu privire la propriul comportament. Aici intră capacitatea de a înțelege și de a ține cont, în acțiunile noastre, și de nevoile celorlalți – de a menține un echilibru între nevoile noastre și ale celorlalți. Este vorba, de asemenea, și de capacitatea de a exercita suficient autocontrol și destulă autodisciplină pentru a ne atinge scopurile și a evita să fim pedepsiți de societate.

Când creștem într-un mediu care include limite realiste, părinții stabilesc consecințe pentru comportamentul nostru ce răsplătesc un grad realist de autocontrol și autodisciplină. Nu ni se fac toate poftele sau nu ni se permite o libertate excesivă. Suntem învățați să fim responsabili. Trebuie să ne facem temele și să ducem la bun sfârșit sarcinile plictisitoare. Părinții ne arată cum să luăm în considerare și punctul de vedere al altor persoane și cum să fim sensibili la nevoile altora. Suntem învățați să nu rănim oamenii în mod nenecesar. Învățam să respectăm drepturile și libertatea altora.

Dar poate în copilărie nu ați avut parte de limite realiste. Părinții au fost prea indulgenți sau permisivi. V-au oferit tot ce ați vrut. V-au răsplătit comportamentul manipulator – obțineați tot ce voiați dacă trânteați o criză de nervi. Nu v-au supravegheat adecvat. V-au permis să vă exprimați furia fără nicio restricție. Nu ați învățat niciodată noțiunea de reciprocitate. Nu ați fost încurajat să înțelegeți sentimentele celorlalți sau să țineți cont de ele. Nu ați fost învățat cum să aveți autodisciplină și autocontrol. Posibil ca părinții să fi fost reci din punct de vedere emoțional și să nu vă fi oferit căldura umană necesară. Ați fost mereu criticat și devalorizat. Ați ajuns să credeți că aveți drepturi speciale în viață pentru a compensa sau pentru a scăpa de sentimentul de deprivare emoțională și devalorizare.

Revendicarea de drepturi personale poate avea un impact negativ asupra vieții dumneavoastră. Fie vă vor părăsi, fie vă vor respunde cu aceeași monedă. Dacă problemele întâmpinate în privinta limitelor includ dificultatea de a exercita autodiscipină și autocontrol, acest lucru vă poate afecta chiar și sănătatea. Puteți ajunge să fumați excesiv, să deveniți dependent de stupefiante, să mâncați prea mult. Este posibil să ajungeți să faceți chiar și infracțiuni, cum ar fi să atacați pe cineva când vă pierdeți autocontrolul, sau să conduceți sub influenta alcoolului. Vă este atât de greu să vă impuneți o disciplină, încât abandonați toate eforturile în acest sens. Oamenii care au probleme cu limitele tind să-i învinovățească pe ceilalți. În loc să recunoască faptul că ei înșiși provoacă problema, dau vina pe ceilalți.