Strategiile de supravietuire

Strategiile de supraviețuire nu vindecă, ci continuă să creeze clivaje

Cu cât un organism uman se confruntă mai devreme, pe parcursul dezvoltării sale, cu experiențe traumatice, cu atât mai profunde, mai diverse și mai durabile sunt prejudiciile ulterioare.

Dacă în timpul dezvoltării sale prenatale un copil suferă prejudicii cauzate de intoxicări, alimentație proastă, conflicte interpersonale și violență, acestea lasă urme asupra acelor organe și părți ale corpului care se dezvoltau în momentul producerii traumei. Întrucât aceste prejudicii produse în copilărie sunt stocate în corp în mod inconștient, ulterior ne îndreptăm spre ceea ce ne pare a fi inteligibil și căutăm zadarnic vindecarea suferinței noastre acolo unde ea nu poate fi găsită.

Când ajungem să percepem suferința noastră la nivel fizic, de obicei a trecut deja foarte mult timp de la momentul traumei. Timp în care ne-am suprasolicitat organismul în mod unilateral. Drept urmare, acest lucru a dus la apariția unor fenomene de uzură tot mai intense la nivelul articulațiilor, la leziuni ale mucoaselor, la disfuncții ale organelor de simț sau la cedarea completă a organelor.

În plus, în această perioadă am recurs la numeroase refulări, negări și minimalizări ale traumelor noastre. În mediul nostru, de obicei nimeni nu ne-a atras atenția asupra faptului că aceste dureri fizice, aceste deficiențe sau degenerări și-ar putea avea originea într-o traumă psihică. Am încercat deja unele tratamente, dintre care unele au ameliorat probabil simptomele presupuselor noastre boli. Însă ele nu au putut modifica nimic în ceea ce privește trauma care le-a cauzat. Dimpotrivă, în felul acesta ne-am amplificat și mai mult clivajele din interiorul nostru.

Citeste si   Probleme mici, suferințe mari

De exemplu, ideea unui automaternaj nu este sănătoasă, deoarece ea o reactivează în mod inconștient pe mama reală. În schimb, trebuie să simțim realitatea dureroasă a faptului că, pentru noi, nu a existat o mamă iubitoare, deoarece ea însăși era încă un copil mic și cu nevoi nesatisfăcute. Altminteri rămânem în continuare într-o atitudine de victimă și în clivaj. (Franz Ruppert)



Share