10 dec.

Publicat la 14:43h in Relatii de atasament de

Autonomia reprezintă capacitatea de a ne separa de părinți și de a funcționa independent în lume, la fel ca alți oameni de vârsta noastră. Este vorba de capacitatea de a pleca din căminul părintesc, de a avea o viață, identitate, scopuri și direcții proprii, ce nu țin de sprijinul și îndrumarea oferite de părinți. Este vorba de capacitatea de a fi independenți - de a avea un sentiment al propriului sine. Dacă ați crescut într-o familie în care a fost...

08 dec.

Publicat la 18:15h in Relatii de atasament de

Pentru a dezvolta conexiuni umane, avem nevoie de dragoste, atenție, empatie, respect, afecțiune, înțelegere și îndrumare. Avem nevoie de aceste lucruri atât din partea familiei, cât și din partea celor de vârsta noastră. Există două forme de relaționare cu ceilalți. Prima formă se referă la intimitate. De obicei, relațiile intime sunt cele pe care le avem cu familia, iubitul/iubita, precum și cu prietenii apropiați. Sunt cele mai strânse legături emoționale ale noastre. În cadrul relațiilor noastre intime, simțim același tip...

06 dec.

Publicat la 13:06h in Terapie de

Nu este nevoie de o copilărie perfectă pentru a deveni un adult echilibrat. După cum spunea Winnicott, e nevoie să fie "îndeajuns de bună". Un copil are anumite nevoi de bază; siguranță, o interrelaționare umană, autonomie, stimă de sine, exprimare de sine și niște limite realiste. Dacă aceste nevoi sunt îndeplinite, copilul va avea o dezvoltare psihologică armonioasă. Problemele apar atunci când aceste nevoi nu sunt suficient satisfăcute.O capcană mentală este un tipar care începe în copilărie și are reverberații...

26 nov.

Publicat la 11:17h in Relatii de atasament de

În munca lui de cercetare privind experiențele perinatale, Psihiatrul ceh Stanislas Grof descrie foarte bine cele patru faze prin care trebuie să treacă bebelușul aflat pe punctul de a se naște. Patru faze înregistrate în memoria corpului nostru. Nou- născuții nu și le amintesc, dar femeile care le-au dat viață vor recunoaște unele senzații.PRIMA FAZĂ - fuziunea. Totul merge bine, fătul e la cald, într-o lume a lui, lichidă și liniștitoare, în care sunetele și impresiile ajung la el atenuate....

19 nov.

Publicat la 10:42h in Terapie de

Mi se pare important să parcurgem aceste nouă luni în decursul cărora materia noastră capătă formă. În primul rând, pentru că de acolo venim noi și că e bine să ne amintim întotdeauna de unde venim. Apoi, pentru că pe parcursul acestei dezvoltări foarte precise, fătul este în mod clar receptiv la toate evenimentele, exterioare și interioare, ale existenței sale. Si pentru că, uneori, asocierea unei eveniment exterior cu un eveniment de dezvoltare interioară ne poate lămuri în privința originii...

16 nov.

Publicat la 09:23h in Terapie de

"Nicio problemă nu poate fi rezolvată la același nivel de conștiință la care a fost creată." (Albert Einstein)Fiecare persoană poartă în ea copilul care a fost. Și nu doar amintirile acelui copil, ci și scenariul de viață creat inconștient cu mintea și percepțiile copilului. Un scenariu pe care îl urmează fără să-și dea seama, așa cum un cal merge pe drumul spre casă fără să-și propună conștient asta.Cu toții purtăm în noi mecanisme de apărare, create de copilul care am...

29 oct.

Publicat la 07:26h in Trauma de

Emoțiile, indiferent că sunt plăcute sau neplăcute, fac parte din viața noastră, din psihismul nostru, și au un rol funcțional în supraviețuire, în adaptarea la situații. Sunt un fel de barometru care ne focalizează asupra situației în care ne aflăm avertizându-ne, în același timp, prin semnificația pe care o acordă experienței trăite. Din emoțiile neplăcute pot decurge sentimente și trăiri negative, ce ne împiedică creșterea interioară și dezvoltarea noastră optimă la nivel social, relațional, afectiv. Care este diferența dintre emoții și...

22 oct.

Publicat la 12:16h in Trauma de

Percepțiile și credințele care se formează în copilărie ne pot bloca creșterea și dezvoltarea emoțională, psihologică, afectivă. Împreună cu noi cresc și blocajele noastre, căci ele nu rămân în forma în care au fost create, ci capătă noi valențe cu trecerea timpului. Și chiar dacă nu le mai recunoaștem, pentru că s-au schimbat, ele pot exista în memoria ascunsă a trăirilor noastre.De exemplu, situația în care părinții sunt obosiți sau împovărați de grijile existențiale și nu acordă suficientă atenție copilului....

14 oct.

Publicat la 11:07h in Terapie de

Pentru a răspunde la această întrebare, cei mai mulți dintre noi își indică data de naștere. În cultura noastră, s-a convenit că viața unui om începe în ziua și la ora când iese din burta mamei sale. Așa ni se definește identitatea și acestea sunt răspunsurile pe care le vom da pe tot parcursul existenței noastre. Și, dacă începem să explorăm un pic, nu ne va fi foarte greu să descoperim că istoria, propria noastră poveste, începe cu mult înainte...

08 oct.

Publicat la 07:38h in Terapie de

Adeseori traumele par să "dormiteze", fără a se manifesta în vreun fel. Adânc îngropate și invizibile, ele ajung să fie date uitării pe deplin. Totuși, un eveniment foarte mărunt, a priori insignifiant, le poate reactiva cu o forță surprinzătoare. Cam la fel cum se întâmplă când o remarcă lipsită de importanță, lansată fără nicio intenție vătămătoare, poate declanșa furia excesivă a aceluia căruia i-a fost adresată, pentru că ea se va cuibări exact în zona lui sensibilă. Acel grăunte de...